România și dilema energetică: cărbunele, între necesitate și presiuni externe
Într-un context global dominat de tranziția către surse de energie regenerabilă, România se confruntă cu o provocare majoră: menținerea securității energetice fără a sacrifica angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat recent că închiderea termocentralelor pe cărbune, fără alternative viabile, ar putea destabiliza piața energetică și ar amplifica presiunile asupra prețurilor.
Deși PNRR prevede închiderea a 1755 MW din capacitățile pe cărbune până la începutul anului 2026, Burduja argumentează că acest obiectiv este nerealist. Grupurile pe gaz, menite să înlocuiască aceste capacități, sunt încă în faza de licitație, iar costurile turbinelor pe gaz au crescut semnificativ în ultimii ani. În acest context, ministrul solicită renegocierea termenelor impuse de Comisia Europeană, subliniind că securitatea energetică a țării nu poate fi compromisă.
Un trecut marcat de închideri masive și importuri costisitoare
Între 2009 și 2022, România a închis peste 7.000 MW din capacitățile de producție pe cărbune și gaz, echivalentul a zece reactoare nucleare de la Cernavodă. Această reducere drastică a forțat țara să importe energie în perioadele de vârf de consum, deseori la prețuri ridicate. Ironia situației este că o parte semnificativă a energiei importate provine din țări care continuă să utilizeze cărbunele ca sursă principală de energie, precum Serbia și Bulgaria.
Burduja pune sub semnul întrebării logica acestui model, subliniind că România, deși integrată în Uniunea Europeană, trebuie să își prioritizeze interesele naționale. Închiderea termocentralelor fără alternative solide nu doar că ar crește dependența de importuri, dar ar pune și o presiune suplimentară pe consumatorii finali, prin creșterea prețurilor la energie.
Smart Deal versus Green Deal: o nouă paradigmă?
Ministrul Energiei propune o abordare alternativă, denumită „Smart Deal”, care să echilibreze tranziția energetică cu nevoile reale ale statelor membre. În viziunea sa, Uniunea Europeană trebuie să asculte mai atent vocea statelor membre și a cetățenilor, evitând impunerea unor măsuri radicale care pot destabiliza economiile naționale. Burduja critică ideologia „Green Deal” ca fiind o „terapie șoc” care ignoră realitățile economice și sociale ale țărilor din Europa de Est.
Cu toate acestea, România continuă să investească în surse de energie regenerabilă, depășind deja țintele asumate prin PNRR în ceea ce privește parcurile solare, eoliene și bateriile de stocare. Aceste investiții demonstrează că tranziția verde este posibilă, dar necesită timp și resurse adecvate.
Un viitor incert, dar plin de provocări
Închiderea termocentralelor pe cărbune rămâne un subiect controversat, cu implicații profunde asupra economiei și securității energetice a României. Deși integrarea în Uniunea Europeană a adus beneficii semnificative, cum ar fi creșterea economică și modernizarea infrastructurii, țara trebuie să își protejeze interesele strategice. În acest sens, renegocierea termenelor din PNRR și adoptarea unei abordări mai flexibile ar putea reprezenta soluția optimă pentru a asigura o tranziție energetică echilibrată.
