Interferențe externe în alegerile prezidențiale din România: o realitate alarmantă
Un raport recent dezvăluie o serie de atacuri cibernetice sofisticate și strategii de influențare atribuite Kremlinului, care au vizat alegerile prezidențiale din România din 2024. Conform investigației publicate de Mediapart, Serviciul Român de Informații (SRI) a identificat peste 85.000 de atacuri cibernetice lansate din 33 de țări, toate având ca scop compromiterea infrastructurii electorale. Aceste acțiuni au fost descrise ca fiind extrem de avansate, utilizând tehnici complexe de anonimizare.
În centrul acestor acuzații se află două figuri politice controversate: Diana Șoșoacă, considerată inițial preferata Kremlinului, și Călin Georgescu, desemnat ulterior ca variantă de rezervă. Blocarea candidaturii lui Șoșoacă de către Curtea Constituțională a României a forțat recalibrarea planurilor Moscovei, care s-a concentrat pe promovarea lui Georgescu. Acesta a înregistrat o creștere spectaculoasă în sondaje, de la sub 1% la 23%, datorită unei campanii masive pe rețelele sociale, în special pe TikTok.
Manipularea digitală: o armă modernă în războiul informațional
Campania de influență a inclus utilizarea a peste 25.000 de conturi coordonate și implicarea a peste 130 de influenceri, care au generat milioane de vizualizări. Documentele declasificate arată că aceste eforturi au fost susținute de grupuri de comunicare pe platforme precum Telegram și Discord, unde se furnizau instrucțiuni precise pentru manipularea algoritmilor și simularea susținerii spontane. De asemenea, influenceri locali au fost plătiți pentru a distribui conținut aparent neutru, dar cu mesaje subtile de susținere a candidatului preferat de Kremlin.
Strategia de influențare a fost concepută încă din 2023, iar rețelele utilizate au fost pregătite cu mult timp înainte, unele încă din 2022. După anularea alegerilor din 6 decembrie 2024 de către Curtea Constituțională, invocând dovezi de manipulare și ingerință externă, propaganda online a continuat. Narativele promovate au inclus acuzații de „lovitură de stat” și imagini trucate care sugerau prezența tancurilor în marile orașe românești, alimentând astfel neîncrederea în procesul democratic.
Implicarea Kremlinului: un model replicat în Europa
Conform anchetei, modelul aplicat în România face parte dintr-o strategie mai amplă observată și în alte state europene, inclusiv Franța. Autoritățile din aceste țări au semnalat ingerințe similare ale administrației prezidențiale ruse, ceea ce ridică întrebări serioase despre vulnerabilitatea proceselor democratice în fața atacurilor externe.
În România, efectele acestor acțiuni sunt deja vizibile. Încrederea alegătorilor în integritatea alegerilor a fost grav afectată, iar autoritățile se confruntă cu provocări majore în pregătirea unui nou tur de scrutin. În acest context, apelurile la vigilență și transparență devin esențiale pentru a restabili credibilitatea procesului electoral.
Consecințele pe termen lung ale manipulării electorale
Unul dintre cele mai grave efecte ale acestei campanii de manipulare este erodarea încrederii publicului în instituțiile democratice. Alegătorii români se confruntă acum cu o dilemă profundă: cum să își exercite dreptul de vot într-un context în care integritatea procesului electoral este pusă sub semnul întrebării? În timp ce autoritățile încearcă să răspundă acestor provocări, rămâne de văzut dacă măsurile luate vor fi suficiente pentru a preveni repetarea unor astfel de ingerințe în viitor.
