Via Carpathia: Promisiuni, Proiecte și Realități
Summitul Inițiativei celor Trei Mări a adus din nou în prim-plan proiectul Via Carpathia, o rețea de drumuri expres și autostrăzi menită să conecteze Nordul și Sudul Europei, traversând România. Ilie Bolojan, președintele interimar, a subliniat importanța acestui proiect pentru țara noastră, descriindu-l drept o oportunitate majoră de a reduce decalajele economice și de infrastructură dintre Europa de Est și cea de Vest.
Cu toate acestea, optimismul afișat de oficiali contrastează cu realitatea întârzierilor și a problemelor birocratice care au marcat până acum implementarea proiectului. Deși se promite că lucrările vor începe din această toamnă, stadiul actual al licitațiilor și contestațiilor ridică întrebări serioase cu privire la fezabilitatea acestor termene.
Conectivitatea Nord-Sud: O Prioritate sau un Ideal?
În cei zece ani de existență a Inițiativei celor Trei Mări, s-a pus un accent deosebit pe conectivitatea Nord-Sud, atât din punct de vedere rutier, cât și feroviar și energetic. România, situată strategic pe acest coridor, ar trebui să beneficieze de pe urma proiectului Via Carpathia. Totuși, întrebarea rămâne: cât de pregătită este țara noastră să valorifice această oportunitate?
Segmentul românesc al drumului expres este împărțit în mai multe tronsoane, fiecare aflat în diferite stadii de licitație sau proiectare. De exemplu, tronsonul Arad-Oradea este aproape de semnarea contractului, în timp ce alte segmente, precum Timișoara-Stamora-Moravița, sunt încă în faza de analiză. Aceste întârzieri nu fac decât să amplifice scepticismul cu privire la respectarea termenelor anunțate.
Portul Constanța: Un Hub Logistic în Așteptare
Un alt punct critic al conectivității este Portul Constanța, care ar trebui să devină un nod logistic major pentru Europa Centrală și de Est. Creșterea traficului generată de războiul din Ucraina și de perspectivele aderării României la Schengen a evidențiat potențialul acestui port. Cu toate acestea, lipsa investițiilor adecvate în infrastructura rutieră și feroviară care leagă portul de restul țării rămâne o problemă nerezolvată.
Deși oficialii vorbesc despre planuri ambițioase de modernizare, realitatea este că aceste proiecte sunt adesea blocate de lipsa finanțării, birocrație și o viziune strategică incoerentă. În absența unor măsuri concrete, Portul Constanța riscă să rămână un potențial neexploatat.
Promisiuni și Realități: Lecții din Istoria Recentă
Istoria recentă a marilor proiecte de infrastructură din România este marcată de întârzieri, costuri suplimentare și lipsă de transparență. Via Carpathia nu face excepție. Deși este prezentat ca un proiect de importanță strategică, progresul său real este lent, iar termenele anunțate sunt adesea revizuite.
În acest context, întrebarea care se pune este dacă România poate depăși obstacolele sistemice care au împiedicat până acum implementarea unor proiecte similare. Fără o reformă profundă a proceselor de licitație, o reducere a birocrației și o alocare eficientă a resurselor, Via Carpathia riscă să devină doar o altă promisiune nerealizată.
Concluzii Provizorii: Între Speranță și Scepticism
Summitul Inițiativei celor Trei Mări a evidențiat din nou potențialul proiectului Via Carpathia de a transforma România într-un nod de conectivitate regională. Cu toate acestea, rămân numeroase întrebări legate de fezabilitatea și sustenabilitatea acestui proiect. În absența unor măsuri concrete și a unei voințe politice reale, Via Carpathia riscă să rămână un ideal îndepărtat, mai degrabă decât o realitate tangibilă.
