România în derivă: peste 60% dintre cetățeni consideră că țara merge într-o direcție greșită
Un procent alarmant de peste 60% dintre români sunt de părere că țara se îndreaptă spre o direcție greșită, conform concluziilor mai multor sondaje realizate de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES). Această percepție generalizată reflectă o nemulțumire profundă față de actuala stare economică, socială și politică a României. În acest context, majoritatea cetățenilor solicită o schimbare radicală și profundă în modul în care este condusă țara.
ASPES subliniază că votanții așteaptă de la viitorul președinte să promoveze, fie direct, fie în colaborare cu Parlamentul și Guvernul, reforme semnificative care să prioritizeze interesele naționale. Situația economică precară, problemele din educație, sănătate și justiție, precum și conjunctura internațională favorabilă sunt factori care accentuează această nevoie de schimbare.
Reforme instituționale: o cerință urgentă
Schimbările solicitate de cetățeni includ reforme instituționale majore. ASPES propune ca președintele să adopte un rol constituțional activ, apelând la referendumuri atunci când nu există consens cu Parlamentul și Guvernul. De asemenea, se recomandă reorganizarea Administrației Prezidențiale, prin crearea unor departamente funcționale axate pe probleme actuale și viitoare, populate cu experți independenți, fără afiliere politică, dar cu o vastă experiență practică și academică.
Reforma Parlamentului este un alt punct central, cu reducerea numărului de membri la 300, dintre care 200 deputați și 100 senatori, precum și reorganizarea comisiilor parlamentare. În ceea ce privește Guvernul, ASPES sugerează un model mai suplu, cu maximum 14 ministere și un număr limitat de secretari de stat, similar cu structurile guvernamentale din Germania și Franța. Reorganizarea administrativ-teritorială, cu reducerea numărului de județe la 15, este văzută ca o soluție pentru eficientizarea aparatului administrativ.
Reconstrucția economiei naționale: o prioritate strategică
ASPES atrage atenția asupra necesității de a reconstrui economia națională printr-o serie de măsuri strategice. Printre acestea se numără înființarea unei Autorități Naționale de Prognoză și Planificare, actualizarea datelor privind resursele naturale și interzicerea exportului de materii prime. De asemenea, se propune dezvoltarea industriilor inovative, agriculturii și turismului balnear, precum și promovarea asocierilor cooperatiste în agricultură.
Un alt aspect crucial este sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), considerate coloana vertebrală a economiei românești. ASPES subliniază importanța susținerii fermierilor români și asigurarea unor condiții de finanțare echitabile în raport cu cele din alte state membre ale Uniunii Europene.
Educația și sănătatea: piloni ai viitorului
Sistemul educațional și cel de sănătate sunt, de asemenea, în centrul atenției. ASPES propune un sistem educativ care să asigure accesul tuturor copiilor la învățământ și să fie adaptat cerințelor actuale și viitoare. Este necesară o atenție sporită pentru formarea patriotică a tinerilor și implicarea acestora în deciziile privind viitorul țării.
În domeniul sănătății, se solicită investiții în tehnologii medicale moderne, prevenție și tratament, precum și construirea de noi unități sanitare care să acopere întreaga țară. De asemenea, este necesară revizuirea legislației privind pensiile, pentru a asigura un sistem echitabil bazat pe contributivitate și vechime în muncă.
România pe scena internațională: o nouă abordare
ASPES subliniază importanța repoziționării României în cadrul Uniunii Europene și pe scena internațională. Se propune crearea unui spațiu economic comun cu Republica Moldova, relansarea diplomației economice și extinderea colaborării cu state din afara UE, precum China, India și țările din Orientul Mijlociu.
În plus, se sugerează inițierea unui nou „Spirit Helsinki” pentru promovarea păcii și cooperării internaționale, atrăgând în acest demers mari puteri precum China și India. Aceste măsuri ar putea contribui la consolidarea poziției României ca actor relevant pe scena globală.
