Un București în pragul colapsului: criza apei calde și acuzațiile politice
Într-un oraș care ar trebui să fie simbolul modernizării și al progresului, Bucureștiul se confruntă cu o realitate șocantă: unul din cinci locuitori nu are acces la apă caldă. Avarii grave în rețeaua de termoficare au dus la oprirea temporară a CET Grozăvești, lăsând mii de oameni să îndure frigul și disconfortul. Situația este descrisă de Sebastian Burduja, ministrul Energiei, drept o consecință directă a unei administrații locale ineficiente.
Problema nu este doar tehnică, ci și politică. Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, este acuzat că a transformat „dușul rece” într-o politică publică, ignorând nevoile de bază ale cetățenilor. În loc să se concentreze pe soluționarea crizei, acesta și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale, o mișcare care ridică numeroase semne de întrebare cu privire la prioritățile sale.
Datorii uriașe și un sistem de termoficare în colaps
Primăria Capitalei se află într-o situație financiară critică, cu datorii de peste 1,4 miliarde de lei către ELCEN. Aceste restanțe pun în pericol investiții europene de sute de milioane de euro, menite să modernizeze centralele termice din București. În loc să reducă aceste datorii, administrația locală le-a crescut exponențial, de la 170 de milioane de lei în 2020 la o sumă de aproape zece ori mai mare în 2025.
Sistemul de termoficare, bazat pe centrale vechi din anii ’60 și ’70, este într-o stare avansată de degradare. Pierderile financiare și tehnice sunt uriașe, iar lipsa de investiții adecvate agravează situația. În acest context, promisiunile de redresare ale primarului par mai degrabă declarații goale decât planuri concrete.
Politica înaintea cetățenilor?
Decizia lui Nicușor Dan de a candida la președinție a fost criticată ca fiind o fugă de responsabilitate. În loc să se ocupe de problemele stringente ale Capitalei, acesta a ales să își concentreze atenția pe o campanie electorală. Lipsa unei strategii clare și a unor rezultate palpabile în mandatul său ridică întrebări serioase despre capacitatea sa de a gestiona problemele la nivel național.
În timp ce Bucureștiul se confruntă cu o criză fără precedent, locuitorii săi sunt lăsați să se descurce singuri. Familii, bătrâni și copii mici sunt nevoiți să suporte condiții inacceptabile, în timp ce liderii politici se angajează în dispute și acuzații reciproce.
Un viitor incert pentru Capitală
Cu datorii care se apropie de 5 miliarde de lei și un sistem de termoficare în pragul colapsului, viitorul Bucureștiului pare sumbru. Lipsa de responsabilitate și de viziune a administrației locale riscă să transforme Capitala într-un exemplu negativ de gestionare urbană. În acest context, cetățenii rămân principalii perdanți, confruntându-se zilnic cu efectele unei administrații ineficiente.
Problemele Bucureștiului sunt un semnal de alarmă pentru întreaga țară. Ele evidențiază necesitatea unor lideri care să prioritizeze nevoile cetățenilor și să adopte soluții sustenabile, în loc să se angajeze în lupte politice sterile. În absența unor schimbări fundamentale, criza actuală riscă să devină noua normalitate.
