România în fața febrei aftoase: măsuri drastice și controverse
România a activat mecanismele de urgență pentru a combate amenințarea febrei aftoase, o boală virală extrem de contagioasă care pune în pericol sănătatea animalelor și stabilitatea sectorului zootehnic. Decizia vine pe fondul confirmării a patru focare în Ungaria, șase în Slovacia și unul în Germania, ceea ce a determinat Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) să ia măsuri fără precedent.
Interzicerea importurilor de animale vii, furaje, paie și compost din Ungaria reprezintă doar o parte dintr-un set complex de restricții. În plus, România a blocat importurile de carne, produse lactate netratate și alte subproduse de origine animală din zonele afectate. Aceste măsuri au fost completate de instituirea unor puncte de control sanitar-veterinar la granițe, cu implicarea medicilor veterinari și a structurilor Ministerului Afacerilor Interne.
Biosecuritatea, o prioritate națională
ANSVSA a intensificat măsurile de biosecuritate în fermele românești, inclusiv prin inspecții și prelevarea de probe epidemiologice. De asemenea, toate loturile de animale susceptibile care intră în țară sunt supuse testării PCR pentru febra aftoasă. În acest context, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) joacă un rol crucial, fiind singurul laborator din România autorizat să manipuleze virusul în scop diagnostic.
Cu toate acestea, eliminarea controalelor vamale odată cu aderarea României la spațiul Schengen a ridicat semne de întrebare cu privire la eficiența acestor măsuri. Riscul crescut de introducere a bolii în exploatațiile autohtone a determinat convocarea unei ședințe extraordinare a Centrului Național de Combatere a Bolilor (CNCB), în încercarea de a coordona un răspuns rapid și eficient.
Dialogul cu fermierii: soluție sau formalitate?
Un alt aspect important este dialogul activ între ANSVSA și fermieri, menit să identifice și să elimine riscurile de contaminare. Totuși, rămâne de văzut dacă aceste discuții vor genera soluții concrete sau vor rămâne la nivel declarativ. Intensificarea măsurilor de biosecuritate și testarea obligatorie a animalelor sunt pași necesari, dar suficienți?
În paralel, România a reușit să stingă focarul de pestă a rumegătoarelor mici din județul Bihor, ceea ce reprezintă un succes notabil. Cu toate acestea, presiunea rămâne ridicată, iar întrebările legate de sustenabilitatea acestor măsuri pe termen lung persistă.
Un sector zootehnic sub asediu
Deciziile ANSVSA reflectă o încercare de a proteja un sector vital pentru economia națională, dar ele vin cu un cost semnificativ. Restricțiile impuse pot afecta relațiile comerciale cu țările vecine și pot genera pierderi economice considerabile. În plus, fermierii români se confruntă cu provocări suplimentare, inclusiv costuri crescute pentru implementarea măsurilor de biosecuritate.
În acest context, rămâne de văzut dacă România va reuși să gestioneze eficient această criză sanitară sau dacă măsurile luate vor fi insuficiente pentru a preveni o eventuală epidemie. Cert este că febra aftoasă reprezintă o amenințare reală, iar răspunsul autorităților va fi supus unei analize critice în lunile următoare.
