Rezultatele simulării Bacalaureatului 2025: între statistici și realitate
Simularea Bacalaureatului din 2025, desfășurată între 24 și 27 martie, a adus în prim-plan o serie de date care ridică întrebări serioase despre starea actuală a sistemului educațional. Conform Ministerului Educației și Cercetării, 66,84% dintre elevi au obținut note mai mari sau egale cu 5 la proba de Limba și literatura română, un procent care, deși aparent optimist, necesită o analiză mai profundă.
Probele scrise au inclus Limba și literatura română, proba obligatorie a profilului, proba la alegere a profilului și specializării, precum și Limba maternă pentru elevii din minoritățile naționale. Subiectele au fost elaborate pe baza programelor școlare, însă rezultatele obținute indică o discrepanță între așteptările teoretice și performanțele reale ale elevilor.
Performanțe fragmentate: o imagine de ansamblu
La proba de Limba maternă, 82,5% dintre lucrări au fost notate cu peste 5, un rezultat semnificativ mai bun decât cel de la Limba română. În schimb, la disciplina obligatorie a profilului, doar 63,28% dintre elevi au reușit să obțină note de trecere. Proba la alegere a profilului și specializării a înregistrat un procent de promovare de 69,46%, ceea ce sugerează o ușoară îmbunătățire, dar insuficientă pentru a compensa lacunele generale.
Aceste date evidențiază o performanță inegală între discipline, ridicând întrebări despre eficiența metodelor de predare și despre relevanța programelor școlare în raport cu nevoile reale ale elevilor. De asemenea, implicarea a peste 14.000 de profesori evaluatori și utilizarea unei platforme informatice pentru scanarea și încărcarea lucrărilor subliniază eforturile logistice considerabile, dar nu garantează neapărat o îmbunătățire a calității educației.
Evaluarea digitalizată: progres sau compromis?
Generalizarea evaluării digitalizate pentru simulările din acest an a fost prezentată ca un pas înainte în modernizarea procesului educațional. Totuși, această schimbare ridică întrebări legate de impactul real asupra calității evaluării. Profesorii au acces la lucrările elevilor și la borderourile de evaluare, dar rămâne de văzut dacă acest acces contribuie efectiv la îmbunătățirea performanțelor sau dacă este doar o formalitate.
În plus, comunicarea rezultatelor în mod anonimizat, prin coduri unice, la nivelul unităților de învățământ, poate fi văzută ca o măsură de protecție a datelor personale, dar ridică și probleme de transparență și accesibilitate pentru elevi și părinți.
Obiectivele simulării: între teorie și practică
Ministerul Educației susține că simulările au ca scop familiarizarea elevilor cu rigorile examenului real și optimizarea rezultatelor finale. Cu toate acestea, datele actuale sugerează că aceste obiective sunt departe de a fi atinse în mod uniform. Dezbaterile la nivel de clasă, ședințele cu părinții și discuțiile individuale cu elevii sunt inițiative lăudabile, dar ele nu pot compensa deficiențele structurale ale sistemului educațional.
În contextul în care doar două treimi dintre elevi reușesc să obțină note de trecere la majoritatea probelor, este evident că există probleme fundamentale care necesită soluții mai profunde decât cele oferite de simulările actuale.
Concluzii implicite: un sistem sub presiune
Rezultatele simulării Bacalaureatului din 2025 oferă o imagine fragmentată și, în multe privințe, îngrijorătoare a stării educației din România. Deși există progrese în anumite domenii, cum ar fi utilizarea tehnologiei în procesul de evaluare, acestea nu reușesc să mascheze problemele de fond. Performanțele inegale între discipline, lipsa unei pregătiri uniforme și discrepanțele între așteptări și realitate sunt semnale clare că sistemul educațional se află sub o presiune considerabilă.
