Eliminarea taxelor pentru extrasele de carte funciară: un pas spre respectul cetățeanului?
Decizia recentă a Ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, de a elimina taxele pentru extrasele de carte funciară ridică întrebări fundamentale despre relația dintre stat și cetățean. Începând cu 7 aprilie 2025, proprietarii nu vor mai fi obligați să plătească pentru aceste documente, fie că le solicită la ghișeu sau în format digital. Această măsură este justificată prin ideea că serviciile publice, finanțate deja din bani publici, nu ar trebui să impună costuri suplimentare cetățenilor.
În prezent, un extras de carte funciară costă 25 de lei la ghișeu și 20 de lei în format digital. Eliminarea acestor tarife este prezentată ca un gest de respect al statului față de contribuabili. Totuși, această inițiativă ridică întrebări despre sustenabilitatea financiară a unor astfel de decizii și despre impactul lor asupra bugetului public. Este această măsură un exemplu de eficiență administrativă sau doar o strategie populistă?
Serviciile publice gratuite: un drept sau o povară pentru buget?
Argumentul central al ministrului este că cetățenii nu ar trebui să plătească pentru servicii publice care sunt deja finanțate din taxele și impozitele lor. Această logică pare solidă la prima vedere, dar ignoră complexitatea administrării resurselor publice. Eliminarea unor taxe aparent minore poate avea consecințe semnificative asupra bugetului instituțiilor responsabile, cum ar fi Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).
De asemenea, rămâne neclar dacă această măsură va fi compensată prin alte surse de finanțare sau dacă va duce la o reducere a calității serviciilor oferite. Într-un sistem deja marcat de birocrație și ineficiență, gratuitatea ar putea încuraja cereri excesive și inutile, supraîncărcând infrastructura existentă.
Un precedent periculos sau un model de urmat?
Decizia de a elimina taxele pentru extrasele de carte funciară ar putea crea un precedent pentru alte servicii publice. Dacă acest model este extins, statul ar putea fi forțat să găsească alternative de finanțare, cum ar fi creșterea altor taxe sau reducerea cheltuielilor în alte domenii. Într-un context economic fragil, astfel de măsuri pot genera instabilitate financiară și pot afecta negativ alte sectoare esențiale.
Pe de altă parte, această inițiativă ar putea fi văzută ca un pas spre modernizarea administrației publice și spre crearea unui sistem mai transparent și mai orientat către cetățean. Totuși, fără o strategie clară și sustenabilă, riscul de a transforma această măsură într-un simplu gest simbolic este considerabil.
Consecințele pe termen lung: între idealism și pragmatism
Eliminarea taxelor pentru extrasele de carte funciară este, fără îndoială, o măsură populară, dar succesul său depinde de implementarea eficientă și de gestionarea atentă a resurselor. Este esențial ca această inițiativă să fie însoțită de reforme mai ample care să asigure sustenabilitatea financiară și eficiența administrativă.
În absența unor astfel de reforme, există riscul ca această decizie să fie percepută ca o simplă manevră electorală, menită să câștige simpatia publicului pe termen scurt, dar fără un impact real pe termen lung. Rămâne de văzut dacă această măsură va reuși să îmbunătățească relația dintre stat și cetățean sau dacă va deveni doar un alt exemplu de promisiune nerealizată.
