Taxa pe construcții speciale: o soluție sau o povară?
Ministerul Finanțelor, sub conducerea lui Tanczos Barna, a anunțat o estimare ambițioasă de încasări de 1 miliard de lei în 2025 din taxa pe construcții speciale. Această inițiativă fiscală, prezentată ca o măsură necesară pentru creșterea veniturilor bugetare, ridică însă întrebări fundamentale despre impactul său asupra mediului de afaceri și despre eficiența colectării.
În cadrul consultărilor din februarie și martie, autoritățile au colaborat cu reprezentanții sectoarelor economice vizate pentru a defini mecanismele de implementare. Totuși, rămâne de analizat dacă aceste consultări au fost suficient de cuprinzătoare și dacă soluțiile propuse reflectă în mod real nevoile și constrângerile companiilor afectate.
Impozitarea diferențiată: o abordare echitabilă?
Ordonanța de urgență prevede două niveluri de impozitare: 1% pentru construcțiile speciale din sectorul privat, calculat pe valoarea netă, și 0,5% pentru cele aflate în proprietatea statului, bazat pe valoarea istorică. Această diferențiere este justificată de autorități prin specificul administrării publice, dar ridică întrebări despre echitatea fiscală și despre riscul de a favoriza anumite categorii de contribuabili.
Companiile private au solicitat ca impozitarea să fie aplicată pe valoarea netă, iar această cerință a fost inclusă în reglementare. Totuși, rămâne de văzut dacă această măsură va stimula conformarea fiscală sau dacă va genera noi dispute privind evaluarea valorii nete a construcțiilor.
Clarificări legislative sau noi complicații?
Proiectul de act normativ include modificări menite să clarifice baza impozabilă pentru investițiile realizate în construcții utilizate în regimuri speciale, precum concesiuni sau închirieri. De asemenea, sunt introduse reguli pentru contribuabilii cu an fiscal modificat sau pentru cei nou-înființați. Aceste ajustări legislative sunt prezentate ca soluții pentru simplificarea procesului de declarare și plată, dar complexitatea lor poate genera confuzie și costuri suplimentare de conformare.
Mai mult, aplicarea exclusivă a impozitului pe construcțiile situate pe teritoriul României ridică întrebări despre compatibilitatea acestei măsuri cu reglementările europene și despre posibilele implicații asupra investițiilor străine.
Impactul asupra mediului de afaceri
Deși autoritățile susțin că măsurile propuse au fost ajustate în urma feedbackului primit de la mediul de afaceri, rămâne incert dacă acestea vor contribui la creșterea competitivității economice sau dacă vor descuraja investițiile. Nivelul de impozitare, chiar și redus, poate reprezenta o povară semnificativă pentru companiile deja afectate de alte presiuni fiscale și economice.
În plus, lipsa unor studii de impact detaliate și a unor analize comparative cu alte state europene ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea acestei măsuri pe termen lung.
Transparență sau formalitate?
Publicarea proiectului de ordonanță în transparență decizională este un pas important, dar nu garantează neapărat o dezbatere reală și constructivă. Este esențial ca autoritățile să asigure un dialog autentic cu toate părțile interesate și să ia în considerare toate implicațiile economice și sociale ale acestei măsuri.
În final, succesul acestei inițiative fiscale va depinde nu doar de capacitatea de colectare a veniturilor estimate, ci și de modul în care aceasta va influența încrederea mediului de afaceri și percepția publică asupra politicilor fiscale din România.
