Controlul cheltuielilor în ministere: între promisiuni și realitate
Într-un context economic marcat de o criză bugetară profundă, premierul Marcel Ciolacu a dispus verificări riguroase în toate cele 16 ministere ale Cabinetului său. Scopul declarat este reducerea cheltuielilor excesive și eliminarea risipei financiare. Corpul de Control a fost însărcinat să analizeze aplicarea măsurilor adoptate încă din 2023, când Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru restructurarea aparatului administrativ.
Printre măsurile vizate se numără reducerea funcțiilor de conducere cu 25%, eliminarea posturilor vacante și limitarea cheltuielilor pentru bunuri și servicii. De asemenea, s-a stabilit ca telefoanele mobile achiziționate de stat să nu depășească valoarea de 500 de lei, iar abonamentele de telefonie să fie plafonate la 35 de lei. Consumul de carburant a fost limitat la 200 de litri pe lună pentru fiecare autoturism, cu excepția demnitarilor. Cu toate acestea, aplicarea acestor măsuri rămâne sub semnul întrebării.
Funcții reduse sau doar pe hârtie?
Un aspect central al controalelor îl reprezintă verificarea reducerii funcțiilor de consilier cu 50%. Aceste poziții, prezente în cabinetele președinților, vicepreședinților și directorilor din companiile de stat, ar fi trebuit să fie drastic diminuate. Totuși, există indicii că implementarea acestor măsuri a fost inegală, cu excepții notabile în unele instituții. În mod similar, desființarea funcțiilor vacante și a pozițiilor de șef de birou a fost aplicată doar parțial, lăsând loc pentru interpretări și scăpări administrative.
Guvernul a impus și o limită de 8% pentru funcțiile de conducere din totalul posturilor, însă rămâne de văzut dacă această cerință a fost respectată. Sporurile pentru condiții vătămătoare, plafonate la 15% din salariu, dar nu mai mult de 1.500 de lei, reprezintă un alt punct de interes în analiza Corpului de Control.
Telefoane ieftine și carburant limitat: măsuri simbolice?
Decizia de a plafona costurile telefoanelor mobile și ale abonamentelor de telefonie mobilă ridică întrebări cu privire la impactul real asupra bugetului de stat. Deși aceste măsuri pot părea populiste, ele sunt mai degrabă simbolice în contextul unor cheltuieli mult mai mari generate de alte sectoare. În plus, limitarea consumului de carburant la 200 de litri pe lună pentru autoturismele de serviciu, cu excepția demnitarilor, subliniază o abordare inegală în aplicarea măsurilor de austeritate.
Centralizarea acestor măsuri și evaluarea eficienței lor reprezintă o provocare majoră pentru Guvern. Reducerea cu cel puțin 15% a personalului și a cheltuielilor instituțiilor de stat, prin comasarea acestora, este o altă inițiativă care necesită o monitorizare atentă. Totuși, lipsa de transparență și de raportare clară a rezultatelor ridică semne de întrebare cu privire la succesul acestor politici.
Un test pentru credibilitatea Guvernului
Acțiunile premierului Marcel Ciolacu și ale Cabinetului său sunt privite ca un test al credibilității și al capacității de a gestiona criza bugetară. În timp ce măsurile anunțate par să vizeze o reducere semnificativă a risipei, implementarea lor efectivă și impactul real asupra bugetului rămân sub semnul întrebării. Corpul de Control are sarcina dificilă de a verifica dacă aceste măsuri au fost aplicate conform legii și dacă au generat economii semnificative.
Într-un climat economic tensionat, orice ezitare sau eșec în aplicarea acestor politici ar putea submina încrederea publicului în capacitatea Guvernului de a gestiona resursele statului. Rămâne de văzut dacă aceste controale vor aduce schimbări reale sau dacă vor rămâne doar un exercițiu de imagine.
