O schimbare administrativă mult așteptată: românii din diaspora își păstrează cartea de identitate
Guvernul României a adoptat o Ordonanță de Urgență care elimină o restricție birocratică ce afecta românii din diaspora. Aceștia vor putea, în sfârșit, să păstreze cartea de identitate românească, chiar dacă își stabilesc domiciliul în străinătate. Decizia, propusă de Ministerul Afacerilor Interne, condus de Cătălin Predoiu, vine să corecteze o situație care a generat numeroase dificultăți pentru cetățenii români aflați peste hotare.
Până acum, românii care obțineau pașaportul CRDS erau obligați să predea cartea de identitate, ceea ce le limita accesul la diverse servicii administrative și notariale în România. Această măsură a fost considerată de mulți drept o barieră inutilă, care îngreuna menținerea legăturilor cu instituțiile din țară.
Un demers legislativ inițiat din 2021
Problema a fost semnalată încă din 2021, când liderul liberal Valentin Făgărășian a inițiat un proiect legislativ pentru a elimina această obligație. Acesta a descris situația ca fiind o „nedreptate” care afecta grav românii din diaspora, punându-i în dificultate atunci când aveau nevoie de documente oficiale sau servicii administrative. Făgărășian a mulțumit public ministrului Cătălin Predoiu pentru sprijinul acordat în finalizarea acestei schimbări.
„În Parlament, am propus abrogarea articolului care impunea această obligație. Aceasta este o victorie reală pentru românii din diaspora și un exemplu că, prin perseverență, lucrurile pot fi schimbate în bine”, a declarat liderul liberal.
Impactul deciziei asupra românilor din diaspora
Eliminarea acestei restricții administrative reprezintă un pas important în reducerea birocrației și facilitarea accesului la servicii pentru românii din afara țării. Păstrarea cărții de identitate le va permite acestora să obțină mai ușor documente oficiale și să interacționeze cu instituțiile românești fără obstacole inutile.
Decizia subliniază importanța menținerii unei legături strânse între statul român și cetățenii săi din diaspora, oferindu-le acestora un sprijin concret în gestionarea problemelor administrative. Este o măsură care reflectă o abordare mai incluzivă și mai sensibilă la nevoile comunităților românești din străinătate.
Un exemplu de perseverență legislativă
Adoptarea acestei măsuri demonstrează că schimbările legislative pot fi realizate atunci când există voință politică și perseverență. Este un exemplu de colaborare între inițiativele parlamentare și sprijinul executiv, care poate servi drept model pentru alte reforme necesare în domeniul administrativ.
Românii din diaspora primesc astfel un semnal pozitiv din partea autorităților, care recunosc importanța lor și contribuția pe care o aduc atât în țările în care trăiesc, cât și în România. Această decizie poate fi văzută ca un pas înainte în consolidarea relației dintre stat și cetățenii săi, indiferent de locul în care aceștia se află.
