Criza de medici: un simptom al unui sistem medical în colaps?
Închiderea temporară a Compartimentului Terapie Intensivă Coronarieni din cadrul Secției Cardiologie a Spitalului Județean de Urgență Slatina ridică întrebări serioase despre capacitatea sistemului medical românesc de a face față cerințelor de bază. Deficitul de medici cardiologi, care a dus la imposibilitatea asigurării liniei de gardă, nu este doar o problemă locală, ci un semnal de alarmă pentru întregul sector sanitar.
Conducerea spitalului a anunțat că pacienții în stare critică vor fi transferați către alte unități spitalicești, iar urgențele vor fi gestionate de medicii din Unitatea de Primire Urgențe (UPU) și de cei din linia de gardă. Totuși, această soluție temporară nu poate compensa lipsa unei secții esențiale pentru tratarea urgențelor cardiace. Într-un context în care fiecare minut contează pentru pacienții cu infarct, transferurile între spitale pot avea consecințe fatale.
Un lanț al slăbiciunilor: lipsa de personal și consecințele sale
Deficitul de personal medical nu este o noutate, dar închiderea unei secții de terapie intensivă pentru cardiologie evidențiază gravitatea situației. Conducerea spitalului a demarat proceduri pentru ocuparea a patru posturi de medici cardiologi, însă procesul de recrutare este lent și incert. În același timp, notificarea instituțiilor responsabile, precum Direcția de Sănătate Publică și Serviciul de Ambulanță, subliniază caracterul sistemic al problemei.
Primarul municipiului Slatina, Mario De Mezzo, a criticat public situația, subliniind că orașul nu mai dispune de o secție de terapie intensivă pentru cardiologie, iar urgențele sunt redirecționate către Craiova. Această situație, descrisă drept inacceptabilă, reflectă o incapacitate de a asigura servicii medicale de bază pentru populație.
Impactul asupra pacienților: o realitate ignorată?
Închiderea secției de terapie intensivă pentru cardiologie afectează direct pacienții care au nevoie de îngrijiri urgente. În absența unei soluții rapide, aceștia sunt nevoiți să suporte riscurile asociate transferurilor între spitale. Mai mult, medicii din alte specialități, precum medicina internă, sunt puși în situația de a prelua cazuri complexe, ceea ce poate duce la supraîncărcare și la scăderea calității actului medical.
Deși conducerea spitalului susține că măsura este temporară, lipsa unei strategii clare și eficiente pentru rezolvarea crizei de personal ridică îndoieli cu privire la capacitatea sistemului de a preveni astfel de situații în viitor. Într-un context în care sănătatea publică ar trebui să fie o prioritate, astfel de deficiențe sunt greu de justificat.
O problemă sistemică: ce urmează?
Criza de la Spitalul Județean de Urgență Slatina este doar un exemplu al problemelor mai largi care afectează sistemul medical românesc. Lipsa de personal, infrastructura deficitară și managementul ineficient sunt doar câteva dintre provocările care necesită soluții urgente. Fără o intervenție coordonată și bine planificată, astfel de situații riscă să devină norma, punând în pericol viețile pacienților și încrederea publicului în sistemul de sănătate.
