Decizia CCR: O barieră de netrecut pentru contestarea alegerilor
Curtea de Apel București (CAB) a respins contestația lui Călin Georgescu privind anularea alegerilor prezidențiale, invocând caracterul definitiv și obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale a României (CCR). Judecătoarea Cristina Ardeleanu a subliniat că Biroul Electoral Central (BEC) a acționat în conformitate cu decizia CCR din 6 decembrie 2024, iar instanțele nu pot analiza aceste hotărâri. Astfel, orice încercare de contestare a legalității deciziilor CCR este considerată inadmisibilă.
Anularea alegerilor și drepturile fundamentale
Un punct central al contestației a fost presupusa încălcare a drepturilor fundamentale, precum dreptul de a vota și de a fi ales. Totuși, CAB a concluzionat că anularea alegerilor nu a afectat aceste drepturi, ci a urmărit respectarea deciziilor CCR. În plus, Guvernul nu avea temei legal pentru a organiza turul doi al alegerilor, având în vedere anularea întregului proces electoral prin hotărârea CCR.
Publicarea deciziilor BEC: O formalitate contestată
Un alt aspect ridicat de contestatori a fost nepublicarea deciziilor BEC în Monitorul Oficial. Instanța a clarificat că, potrivit legislației, publicarea pe site-ul oficial al BEC este suficientă pentru a aduce deciziile la cunoștința publicului. Astfel, lipsa publicării în Monitorul Oficial nu afectează legalitatea actelor administrative emise de BEC.
Rolul BEC în aplicarea deciziilor CCR
Curtea a evidențiat că BEC, ca autoritate temporară, are obligația de a pune în aplicare deciziile CCR. Emiterea deciziilor contestate a fost considerată o măsură necesară pentru a asigura efectivitatea hotărârilor Curții Constituționale. În acest context, CAB a respins acuzațiile de abuz de putere formulate împotriva BEC.
Implicarea Guvernului: O cerere fără temei
Contestația lui Călin Georgescu a inclus și solicitarea ca Guvernul să stabilească un calendar pentru organizarea turului doi al alegerilor. CAB a respins această cerere, argumentând că, în urma anulării procesului electoral, Guvernul nu avea baza legală pentru a emite o astfel de hotărâre. Prin urmare, nu s-a constatat un refuz nejustificat din partea Guvernului.
Concluzii ale instanței: Legalitatea deciziilor BEC
În motivarea sa, CAB a reiterat că deciziile BEC au fost emise în conformitate cu atribuțiile legale și în scopul respectării hotărârilor CCR. Orice neregularități procedurale invocate de contestatori nu au fost considerate suficiente pentru a invalida aceste decizii. Astfel, instanța a respins toate argumentele aduse de Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept.
