Prezidențiale 2024: Un scrutin cu reguli clare și excepții controversate
Într-o lume în care democrația este adesea luată de-a gata, alegerile prezidențiale din 2024 din România aduc în prim-plan o serie de aspecte care merită analizate cu atenție. În data de 24 noiembrie 2024, cetățenii români sunt chemați să-și exercite dreptul de vot în primul tur al alegerilor prezidențiale, urmând ca al doilea tur să aibă loc în data de 8 decembrie. Însă, nu toți românii vor avea acest privilegiu, existând anumite categorii care sunt excluse de la vot, conform legislației în vigoare.
Procesul electoral: Un joc cu reguli bine definite
Conform Constituției României, mandatul Președintelui este de 5 ani. Acesta se alege prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. În primul tur de scrutin, este declarat ales candidatul care a întrunit majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale permanente. În cazul în care niciun candidat nu a întrunit majoritatea de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate este declarat ales.
Restricții de vot: O problemă de etică și drepturi civile
La alegerile prezidențiale din 2024, au dreptul să voteze cetățenii români care au împlinit 18 ani până în ziua alegerilor. Însă, există și excepții. Nu au dreptul de vot persoanele cu deficiențe mintale severe, puse sub interdicție, și nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă. Aceste restricții, deși în conformitate cu legislația în vigoare, ridică semne de întrebare privind etica și drepturile civile.
Candidații la prezidențiale: Un spectru larg de opțiuni
Lista finală a candidaților la alegerile prezidențiale din 2024 include o varietate de personalități politice, de la membri ai partidelor tradiționale, la independenți și reprezentanți ai unor partide mai noi pe scena politică. Printre aceștia se numără George Simion de la AUR, Elena Lasconi de la USR, Călin Georgescu independent, Nicolae Ciucă de la PNL, Hunor Kelemen de la UDMR, Mircea Geoană independent, Cristian Diaconescu independent, Cristian Terheș de la PNCR, Ana Birchall independentă, Marcel Ciolacu de la PSD, Silviu Predoiu de la PLAN, Ludovic Orban de la Forța Dreptei, Sebastian Popescu de la PNR și Alexandra Păcuraru de la ADN.
Sursa: Antena 3
